Tranziția juridică în România

05-08-2025

articol scris de Elisa Ganea

Ghid pentru justiție fără bariere

Cuprins

Prefață

Scriu acest ghid deoarece mi-aș fi dorit ca și eu să am acces la informațiie când am început procesul pentru schimbarea actelor (tranziția juridică). Îmi propun să fac experiența și cunoștințele dobândite accesibile pentru toată lumea, public și gratuit. De ce? De ce să nu să se ocupe avocații de asta? Avocații sunt inaccesibili, iar foarte puțini avocați din România se ocupă de tranziție juridică.

Totodată, noi ca și persoane transgender trebuie să fim solidare între noi și, în măsura în care putem, să construim resurse pentru comunitate ce ne fac viața mai bună. Eu nu aș fi fost aici fără comunitate, fără cunoașterea pe care alții au transmis-o mai departe, cunoaștere pe care societatea și experții cis nu ne-au dat-o. Informația înseamnă putere!

Cum am avut inițiativa să mă auto-reprezint? Trebuie să menționez că am avut ajutorul unui avocat cu redactarea cererii de chemare în judecată, deoarece n-aș fi fost destul de sigură pe mine s-o fac singură. Dar știam bazele despre cum funcționează sistemul de justiție din experiența mea activistă, nu e prima dată când aș fi călcat într-un tribunal, iar auzind cum a fost procesul altora, m-am gândit că aș putea să fac eu insămi asta. În multe cazuri, procesul este unul simplu, nefiind justificate onorariile exorbitante cerute de unii avocați.

Am întâlnit reticență când vine vorba de auto-reprezentare, un contraargument fiind că astfel se pot face greșeli și pierde procesul, tocmai de aceea este importantă informarea corectă, ce nu poate decât să ajute. Pentru multe persoane trans, nu se poate pune problema alegerii voluntare între apelarea la un avocat sau auto-reprezentare, întrucât avocații sunt greu accesibili. Totuși, acest ghid este unul general și nu poate acoperi toate posibilitățile specifice unor cazuri individuale. Neexistând legi clare, decizia depinde de bunăvoința judecătorului, existând posibilitatea mică, dar nu nesemnificativă ca decizia să fie una negativă, chiar dacă dosarul este alcătuit corespunzător cu dovezi solide, fiind necesară apelarea. Există riscul ca neapelând o decizie negativă, în consecință devenind definitivă, procesul să nu poată fi reîncercat în viitor. Cele mai multe cazuri de succes au fost în București și alte orașe mari. Procesul poate fi început oriunde în țară, judecându-se unde este domiciliul, dar este mai experimental în afara orașelor mari.

În cazul în care apare o situație ce nu este acoperită de ghid recomand apelarea la un expert. Contactați-ne sau apelați la asociații LGBTQ+ pentru recomandări.

Introducere

Acesta este un ghid practic al tranziției juridice în România adresat principal persoanelor trans ce trebuie să se reprezinte în instanță pentru a-și schimba actele. Poate fi, de asemenea, o resursă pentru profesioniștii ce doresc să reprezinte persoanele trans în instanță, sau pentru oricine vrea să studieze acest proces.

Scopul este înțelegerea liberă și accesibilă a procesului birocratic, rigid și opac ce condiționează dreptul fundamental la recunoașterea identității. În acest sens, voi prezenta decursul tipic al procesului și posibile situații și bune practici. Scopul fiind unul practic, voi prezenta procesul așa cum este el, lăsând loc pentru o scurtă analiză critică ulterior.

Dreptul la modificarea actelor de stare civilă este un element-cheie al recunoaşterii juridice a identităţii de gen a unei persoane trans. Înscrierea modificărilor privind numele, CNP-ul şi sexul în actele de stare civilă este mai mult decât o formalitate – este mijlocul prin care persoanele trans se pot bucura pe deplin de efectele juridice ale identităţii lor de gen. Dacă persoanele trans își pot pune în acord actele de stare civilă cu identitatea lor de gen, atunci dreptul la viaţă privată le este respectat şi sunt apăraţi de discriminare, hărțuire, stigmatizare şi alte suferinţe. Pentru persoanele trans, prezentarea unor documente de identitate se transformă într-o experienţă cu totul diferită faţă de cea a persoanelor cisgender (sau cis) pentru care identitatea de gen coincide cu mențiunea privind sexul înscrisă în actele de stare civilă. Acestea din urmă nu sunt nevoite să dea explicaţii cu privire la propria identitate de gen, nu se lovesc de atitudinile transfobe şi nu riscă discriminare sau hărţuire atunci când își prezintă documentele de identificare.”1

Situația juridică din România

La momentul publicării, în România singura cale pentru a schimba actele complet, adică modificarea numelui, sexului2 și CNP-ului, este juridică. România nu recunoaște decât cele 2 sexe binare (masculin și feminin), deci nu este posibilă decât schimbarea de la unul la celălalt. Instanțele judecătorești au, o viziune binară, medicalistă și stereotipică a genului, în contradicție cu auto-determinarea, fiind adesea necesară dovedirea identității trans prin acte medicale și încadrarea în stereotipuri de gen.

Mai există și posibilitatea schimbării numelui (fără sex și CNP) pe cale administrativă3. De cele mai multe ori nu se acceptă nume de „sex opus”, dar este posibilă alegerea unui nume neutru de gen. Nu este necesară și nici recomandată schimbarea întâi pe cale administrativă pentru a schimba apoi sexul și CNP-ul.

Pașii necesari tranziței legale se împart în 3 etape: cea preliminară - procesul de obținere a documentelor necesare, procesul în sine și etapa post proces, în care persoana reclamantă pune în aplicare hotărârea judecatorească.

Pre-proces - etapa preliminară

De ce am nevoie?

Tranziția juridică nu este reglementată prin lege, decât prin menționarea posibilității de a "schimba sexul" în actele de stare civilă, în urma unei hotărâri judecătorești definitive4. În consecință, nu există niște cerințe fixe, dar din procesele ce au avut loc până acum s-a deprins o formă optimă de ce ar trebui să conțină dosarul pentru a maximiza șansa de succes, dar se poate câștiga procesul și deviind de la această formă. În lipsa cerințelor fixe trebuie practic să convingi judecătorul că ești trans, orice servește acest scop poate fi pus la dosar.

Domiciliu. Este o practică răspândită în comunitate de a-ți schimba domiciliul în București sau alt oraș mare înainte de proces, mutând locul de judecată acolo, deoarece acolo instanțele sunt mai familiare cu cazuri de tranziție. Deși nu este necesar, poate reduce timpul de așteptare și spori șansele de succes. După terminarea procesului te poți întoarce la domiciliul vechi.

Ce implică schimbarea domiciliului? Trebuie să ai pe cineva care să te ia în spațiu și trebuie să faci minim un drum în locul unde îți faci domiciliul pentru a depune cererea de emitere a buletinului. Pentru ridicare se poate și împuternici o altă persoană prin notar.

Martori. Ai nevoie de minim 1, mai bine 2, pot fi aceeași și în declarația de notorietate și la instanță. Martorii trebuie trecuți cu datele din buletin.

Ce conține forma optimă:

În rapoarte este recomandat să fie evitată menționarea altor condiții psihologice/medicale, în special ADHD sau autism, întrucât acestea pot fi folosite împotriva ta în instanță. Poți solicita explicit acest lucru.

Dacă nu ai actele din actele cheie (primele 2) e recomandat să încerci să le obții, dar dacă nu se poate atunci poți încerca și fără ele, dar asigurându-te că ai cât mai multe din restul.

Întrebări frecvente și mituri

Procesul

Pregătirea dosarului

Odată ce ai documentele necesare poți începe pregătirea dosarului. Redactează cererea de chemare în judecată conform modelului general, redactat în baza cererilor din cazuri ce au avut succes. Modelul este codat cu culori, cu roșu sunt datele esențiale ce trebuie trecute, cu verde sunt elementele opționale, iar cu albastru sunt explicații. La sfârșit verifică dacă ai completat tot și șterge restul textului colorat. Bineînțeles, modelul trebuie adaptat la situația ta individuală.

Printează cererea, planșa fotografică și fă copiii la documentele doveditoare în N + 1 exemplare, N reprezentând numărul de pârâți. De exemplu dacă sunt 2, ca de obicei, se va printa în 3 exemplare. Semnează cererile și semnează documentele conform cu originalul, adică scrie conform cu originalul pe fiecare pagină și semnează lângă. NU depune documente originale la dosar.

Planșa fotografică. Se poate realiza simplu în Word sau alternativă, pune titlu Planșă fotografică și inserează pozele cu tine și screenshoturile de pe social media.

Taxa de timbru. Înainte de depunerea dosarului trebuie plătită taxă de timbru de 20 de lei la localitatea de domiciliu. Poate fi plătită online pe ghiseul.ro, prin transfer bancar, sau numerar la oficii poștale sau la ghișeul instanței. Dovada plății trebuie inclusă în dosar într-un singur exemplar.

Trimiterea dosarului. Se poate depune direct la registratura judecătoriei (verifică programul înainte) sau trimis prin poștă de la orice oficiu poștal. Se poate depune și online, trimițându-se pe mail instanței, sau pe registratura.rejust.ro, evitându-se nevoia de a printa, însă instanța poate solicita ulterior să trimiți actele fizic. În cazul trimiterii online le poți semna desenând semnătura sau inserând una scanată de pe hârtie. Trimite documentele în format PDF.

Odată depus dosarul, durează în jur de o săptămână să fie înregistrat. După ce este înregistrat va apărea pe portal.just.ro la instanța de domiciliu, unde îl poți căuta cu numele din buletin la secțiunea dosare. Notează numărul dosarului, va fi de folos mai târziu.

Întâmpinări

Odată depus și înregistrat dosarul, pârâții au 25 de zile de când primesc dosarul prin poștă să depună întâmpinare (o întâmpinare de la fiecare)6. În întâmpinare aceștia răspund cererii tale invocând argumente de fapt și de drept. Vei primi întâmpinările prin poștă la adresa specificată în cerere, NU uita să verifici cutia poștală.

Pârâții pot scrie orice în întâmpinare, poți avea parte și de răspunsuri pozitive sau neutre, dar și negative, lipsite de sens și demnitate, care deviază de la legislație și susțin poziții transfobe. Nu lăsa asta să te demoralizeze, ÎNTÂMPINARE ≠ VERDICT, o întâmpinare negativă nu înseamnă că ai pierdut procesul.

Răspuns la întâmpinare

Poți formula un răspuns la întimpinarea unui pârât în termen de 10 zile de la primirea acesteia prin poștă7. Nu este obligatoriu, dar e recomandat în cazul întâmpinărilor negative. Un răspuns se adresează specific unei întâmpinări, nu e necesar să răspunzi la toate.

În răspuns soliciți respingerea excepțiilor și/sau apărărilor invocate de pârât ca neîntemeiate. Formulează răspunsul în baza modelului și trimite-l.

Posibile răspunsuri și demontarea lor

În primul rând, putem constata faptul că pârâtul susține ideea că schimbarea actelor de stare civilă ar fi condiționată de efectuarea în prealabil a intervenției chirurgicale de afirmare a genului, fără însă a indica o dispoziție legală care ar reglementa o asemenea condiție. Pârâtul nici nu ar putea invoca o astfel de dispoziție întrucât aceasta nu există în legislație, iar dacă ar exista ar fi în mod evident neconstituțională.

În al doilea rând, prin enunțarea tezei potrivit căreia schimbarea actelor de stare civilă ar fi condiționată de efectuarea intervenției chirurgicale de afirmare a genului, pârâtul se raliază acelei opinii care existase și în practică anterior anului 2021, când instanțele judecătorești nu admiteau cererile de schimbare a actelor de stare civilă în cazul persoanelor care nu fuseseră supuse intervenției chirurgicale de afirmare a genului. Această teză este vădit contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului, reprezentând o încălcare a dreptului fundamental la viață privată reglementat de articolul 8 din Convenție. În acest sens s-a pronunțat deja Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza X și Y împotriva României, în care CEDO a condamnat Statul Român pentru încălcarea dreptului la viață privată. Prin Hotărârea pronunțată în Cauza X și Y împotriva României, CEDO a statuat: ”refuzul autorităților interne de a recunoaște din punct de vedere juridic conversia sexuală a reclamanților în absența unei intervenții chirurgicale de conversie sexuală a adus atingere în mod nejustificat dreptului reclamanților la respectarea vieții lor private” (paragraful 167). Acest aspect l-am arătat deja și în cererea de chemare în judecată, însă pârâtul alege să susțină în întâmpinare abuzul practicat anterior anului 2021, acceptând chiar riscul unei noi condamnări împotriva României la CEDO.

Judecată în lipsă

Este recomandată cererea judecății în lipsă9 pentru a evita prezența la tribunal, mai ales dacă nu ai experiență, întrucât poți fi pus într-o situație vulnerabilă în care să nu știi să te aperi pe loc. De asemenea, vei fi strigat cu numele din buletin și depinde de judecător dacă acceptă să-ți folosească numele și genul corect în timpul procesului.

Termenul

Vei primi prin poștă citația cu data și ora la care va avea loc prima ședință a procesului (termen). Termenul este fixat de judecător la cel mult 60 de zile de când pârâtul a depus întâmpinare10. Dacă ai solicitat judecata în lipsă, citația poate fi ignorată, nu e nevoie să te prezinți fizic. Dacă te duci fizic asigură-te că ai la tine buletinul și documentele din dosar în original.

Decizia

După ce procesul intră în pronunțare (în multe cazuri pronunțarea e amânată la o altă dată) pe portal va apărea soluția pe scurt. Dacă e favorabilă, felicitări! Dacă nu, e cazul să te pregătești de apel, pentru care e recomandată consultarea cu un avocat.

Decizia întreagă va veni prin poștă la adresa menționată în cerere, de atunci (de la data de pe ștampila plicului) poate fi apelată timp de 30 de zile11.

Post proces

După ce decizia a devenit definitivă, începe procesul birocratic, responsabilitatea fiind a ta să te duci la instituții pentru a o pune în aplicare. Reacțiile instituțiilor sunt inconsistente, variind din loc în loc de la profesionalism și competență la opusul. Majoritatea nu vor avea o procedură stabilită pentru „schimbarea de sex”, însă unele, care poate au mai și întâlnit cazuri, pot da dovadă de ințelegere și interes pentru a găsi o soluție, în timp ce altele sunt ostile și dezinteresate.

Este important ca solicitarile să fie în scris (cerere pe hârtie sau mail), vorbele și promisiunile angajaților, nereprezentând o certitudine. Cererile trebuie să explice precis situația și ceea ce se solictă, și să fie anexate documentele relevante, precum hotărârea judecătorească. În cazul unui răspuns nefavorabil, este important să ceri să îl primești oficial în scris, nu oral, întrucât instituțiile au tendința de a evada responsabilitatea în comunicarea orală cu cetățenii, pentru că astfel nu pot fi trase la răspundere pentru ceea ce spun.

Acest parcurs nu este nici el reglementat nicăieri, însă Îl voi documenta din experiențele persoanelor ce au trecut prin el.

Copii legalizate

După ce au trecut cele 30 de zile și hotărârea a devenit definitivă, trebuie să faci cerere pentru a ți se elibera copii legalizate. În unele locuri este posibil să rețină copia legalizată, deci este o idee bună să ceri mai multe, minim 5.

Cererea poate fi depusă fizic la judecătorie, ori prin poștă, email sau pe registratura.rejust.ro. Este necesară achitarea taxei de timbru de 5 lei/ copie plus probabil o taxă de fotocopiere ce depinde de instanță(mai puțin în cazul în care trimiți/depui tu copiile). Poți solicita ori ridicare personală ori trimitere prin poștă.

Este o idee bună să scanezi hotârârea și s-o ai disponibilă în permanență până la sfârșitul procesului birocratic, poate fi de folos în unele situații pentru a explica problemele cu documentele, precum un control al poliției.

Schimbarea certificatului de naștere

După ce ai copia legalizată a hotărârii trebuie să te duci la Starea Civilă ce ți-a emis certificatul de naștere pentru a-l schimba. Certificatul vechi îl vor prelua, deci fă-i o copie/scanează-l înainte pentru oricând ar putea trebui.

Schimbarea buletinului

După ce ai certificatul nou trebuie să mergi la Evidența Populației pentru a solicita buletinul nou. Ai nevoie de actele obișnuite pentru buletin și de hotărârea judecătorească. La momentul depunerii cererii buletinul vechi va fi invalidat (tăiat).

Permisul de conducere

Dacă ai permis de conducere, este necesar să-l schimbi după ce ai buletinul nou. Întai trebuie să faci cerere pentru actualizarea CNP-ului si s-o trimiți la DRPCIV. După ce primești răspuns, atunci te poti programa pentru duplicat pe site-ul DRPCIV. Este necesară achitarea taxei de 89 de lei pentru permis.

Diplome de studii

Schimbarea diplomelor de studii nu este obligatorie, dar te poate scăpa de nevoia de a te explica în caz că sunt cerute. Este necesar să faci cerere la liceul/facultatea ce le-a emis. Vezi model de cerere pentru diploma de bacalaureat, adaptează-l pentru actele tale.

Actualizarea datelor

După ce ai obținut documentele noi, cel mai probabil va trebui să îți actualizezi datele la fiecare entitate de stat sau privată ce le are pe cele anterioare, însă contractele pe care le-ai semnat cu datele vechi sunt în continuare valabile.

De exemplu: bănci, ANAF, furnizori de utilități, etc, tot la ce te-ai înregistrat cu datele vechi. În caz că nu au o procedură pentru asta, le poți face o cerere asemeni celorlalte modele.

Problemele procedurii - O analiză critică

Acest ghid prezintă procedura de tranziție așa cum este în realitate, însă asta nu inseamnă că este un proces just sau demn. Deși în ultimii ani tranziționarea juridică a devenit mai ușoară, încă este un procedeu învechit, ce neccesită timp, bani, stres, efort emoțional, ce creează numeroase bariere și poate expune persoanele trans la umilințe.

Chiar și cu existența acestuia, există bariera cunoștințelor legale, sau a permiterii costului unui avocat (ce poate depăși 1000 de euro), deoarece ghidul nu poate rezolva fiecare caz individual. Totodată, procesul este condiționat de parcurgerea tranziției medicale pe cale oficială, pe care unele persoane nu și-o doresc, iar multe altele nu și-o permit, neavând la dispoziție opțiuni decontate de CNAS, sau în cazul persoanelor neasigurate. Acestea recurg adesea la tratament hormonal DIY12, care, deși produce aceleași efecte în cazul în care e administrat corect, nu poate fi probat în instanță.

Mai recent, în contextul noilor politici privind asigurările de sănătate impuse de guvern, persoanele trans, deja într-o poziție vulnerabilă, sunt afectate disproporționat. Conform raportului „Trans pe piața muncii din România”13, 27% din respondenți erau neasigurați. Persosnele trans se confruntă cu o multitudine de probleme pe piața muncii, acum afectată și de măsurile de austeritate, de care asigurarea medicală este tot mai strict legată. Este astfel de așteptat ca procentul de neasigurați să crească, iar tot mai multe persoane să fie prinse într-o situție dificilă în care sunt neangajtate, sau angajate fără contract, din cauza posibilei discriminări din partea angajatorilor, în cazul în care ar trebui să prezinte documente de identitate pentru angajare legală. În conscecință, nu au asigurare medicală și nu pot începe tranzaiția juridică fără a cheltui sume considerabile, confruntându-se astfel cu obstaculul actelor în găsirea unui loc de muncă. Doar 13% din respondenții studiului anterior menționat și-au dezvăluit identitatea trans în CV/scrisoare de intenție, iar doar 11% sunt în întregime deschiși la locul de muncă, în timp ce 65% nu și-au dezvăluit niciodată identitatea față de angajatori14.

Un alt aspect problematic este că procesul este bazat pe demonstrarea prezentării în societate cu identitatea de gen, astfel dezavantajând persoanele ce trăiesc în medii transfobe, cărora nu le este ușor să traiască deschis, și fiindu-le mai greu să obțină documente doveditoare cu numele ales și să aducă martori în instanță.

De asemenea, procedura este înrădăcinată în binaritatea de gen, persoanele fiind determinate să se conformeze, sau să pretindă că se conformează rolurilor de gen, pentru a-și legitima identitate în fața judecătorului și a doctrilor, ce au putere în fapt discreționară de decizie asupra recunoașterii identității acestora. Acestă presiuni nu lasă loc pentru devierea de la binaritate, excluzând persoanele non-binare.

În esență, aceasta este o metodă restrictivă, exclusivistă și discriminatorie, ce se află în contrast cu autodeterminarea, prin care persoanele au atonomie completă de a decide asupra identității lor fără bariere și roluri de gen.

Astfel, tranziția juridcă ajunge să fie un lux, rezervat câtorva puțini norocoși. Doar 2% din respondenții studiului anterior au definitivat procesul de schimbarea actelor, iar alți 2% sunt în parcurs de schimbare15. În acelasși timp doar 16% se declară mulțumiți de stadiul actual al tranziției juridice16, semnificativ mai redus decât pentru tranziția medicală sau socială.

Glosar

Documente model

Aici puteți găsi modele pentru documentele menționate în articol. Documentele pot fi găsite în:

Dacă aveți întrebări juridice, vă rugăm să o contactați direct pe Eliza la elisaganea <a-rond> icloud <punct> com sau

Pentru orice alte probleme sau întrebări, vă rugăm să ne contactați.

Model chemare în judecată

Model răspuns la întâmpinare

Model cerere legalizare

Model cerere schimbare permis de conducere

Model cerere schimbare diplome de studii

  1. Persoane trans în România pag. 21-22↩︎

  2. În actele de identitate românești este menționat „sexul”, nu genul, însă sexul este o noțiune biologică, iar în realitate actele indică genul.↩︎

  3. art. 41 Lege 105/2022↩︎

  4. art. 43 litera i din legea 119/1996↩︎

  5. CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECȚIA A PATRA CAUZA X ȘI Y ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI↩︎

  6. art. 201 alin. (1) C. pr. civ.↩︎

  7. art. 201 alin. (2) C. pr. civ.↩︎

  8. din Engleză: Sexual Reassignment Surgery, Operație de confirmare a genului↩︎

  9. art. 411 C. pr. civ.↩︎

  10. art. 201 alin. (3) C. pr. civ.↩︎

  11. art. 468 C. pr. civ.↩︎

  12. În Engleză: Do It Yourself, se referă la tratament hormonal autoadministrat, fără consultația unui doctor↩︎

  13. Trans pe piata muncii pag. 57; material realizat în cadrul proiectului Unicorns@Work, derulat de Asociația MozaiQ în parteneriat cu Asociația Transcore: https://www.mozaiqlgbt.ro/trans-pe-piata-muncii-2024/↩︎

  14. Idem pag. 80-81↩︎

  15. Idem pag. 35↩︎

  16. Idem pag. 29↩︎

  17. Definiții - Trans în România↩︎

  18. Idem↩︎

  19. art. 205 C. pr. civ.↩︎

  20. stare de drept - Răspunsuri Avocatnet.ro↩︎

  21. art. 424 C. pr. civ.↩︎